joi, 6 noiembrie 2008

Din paradoxurile statului român

Putem înţelege prin "stat" atât organizarea administrativ-teritorială a unei ţări, cât şi (in)acţiunea de nu face nimic. Cel mai bine se îmbină însă cele două accepţiuni ale termenului în expresia "a sta pe banii statului".

În acest context, dar fără nicio legătură, să vă povestesc două istorioare.

Istorioara 1. Buletinul perforat.
Ce fac tinerii căsătoriţi imediat după nuntă? Bine, nu chiar imediat. În orice caz, în zilele imediat următoare. Desigur, pleacă în luna de miere. De regulă, peste hotare.
Mai nou, miresucile proaspăt căsătorite primesc din partea Primăriei Sibiu un cadou binemeritat: o gaură. În buletin. Deşi în faţa ofiţerului de stare civilă li se explică faptul că valabilitatea fostului buletin, cu numele de domnişoară, este de încă 15 zile, legalitatea prevederii este contrazisă de (ne)obiectul în sine: gaura. Fiind dotat cu acest accesoriu, buletinul devine automat invalid şi imposibil de folosit la graniţă. Termenul de eliberare a noului act de identitate: două săptămâni. Dar ce te faci când deja ţi-ai plătit excursia, pentru mâine? Pentru a rezolva această antagonică situaţiune, multe dintre proaspetele doamne s-ar folosi de taxa de urgenţă, dacă aceasta ar exista. Dar ea nu există. Situaţie fără ieşire.

Istorioara 2. Oficiul poştal de la Judecătorie.
În clădirea Tribunalului, lângă Regsitratură, există un oficiu poştal. Necesar pentru: colile A4 pe care se scriu cererile, timbrele judiciare, plicurile şi alte accesorii indispensabile bunului mers al justiţiei. Pe uşa încăperii scrie mare şi citeţ OFICIU POŞTAL. Dialog astăzi în încăperea oficiului:
- Bună ziua. Un timbru judiciar de 15 bani, vă rog.
- N-avem.
- Atunci da-ţi-mi unul de valoare mai mare.
- N-avem. De nicio valoare.
- Păi şi unde găsesc unul?
- La un oficiu poştal.
Dăăăăăăăăăăăă. La mintea cocoşului.

Sunt tot mai convinsă că scrierile lui Kafka sunt inspirate din sistemul administrativ românesc.

2 comentarii:

Anonim spunea...

Apropo de oficii postale:
Program de lucru cu publicul:Luni-Vineri08:00-18:00 Sambata08:00-12:00 asa era scris pe usa....am luat de bun ce era scris.
Vinerea trecuta cam pe la orele 16-16:30 am fost la posta sa trimit si eu un plic ca tot omu'.Merg frumos intru in posta cumpar tibre,le lipesc si dau sa introduc plicul in cutia postala.Din spatele meu o voce:
-NU
Eu:-Ce nu?
-Stiti,imi spune doamna de unde am cumparat timbrele,nu mai puteti pune plicul ca,,,,,cutia a fost golita,,,,a venit omul mai repede cu corespondenta...si vrem sa plecam si noi acasa.
Eu:-Si nu se mai poate face nimic?
Doamana imi raspunde "dragut" NU...parca vroia sa ma scoata in suturi afara.
Eu in mintea mea ma gandeam sa-i explic de indatoririle pe care le are :sa respecte programul,sa vorbeasca civilizat...dar zic...hai ca vin maine.
A doua zi ora 10:30 deci cu 1:30 inainte de inchiderea programului dau sa intru in posta sa pun plicul...si ce vad... doamnele de la giseu inchideua usile si se pregateau sa plece...am spus inchideau...deci inca nu le inchisese
-Buna ziua vreu sa pun si eu plicul
-Pai stiti noi inchidem
-Pai,zic eu, programul e pana la 12
-Avem si noi treaba acasa,e sambata bla ,bla bla.
-Pun plicul si am plecat.simplu
-E inchis imi zice cucoana
Si atunci s-a apucat sa inchida usa si imi spuse dragut"Puteti veni luni sau puteti merge la alta posta".Cand am auzit,am aruncat plicul,am pus mana pe telefon am sunat pe cine am avut de sunat...si nu m-am mai complicat cu scrisori.
Imi place Romania...in fiecare zi te surprinde.
PS:Un prieten mi-a spus sa fac o plangere...daaaaaaaa am ras eu sa mai pierd vreo 2 zile....

adela mohanu spunea...

Incredibil, dacă ar fi făcut asta la un patron, ar fi fost date ele afară în şuturi... Şi pot să pun pariu că tot se plâng de salariile mici.