Acolo as vrea sa fie tara mea

As fi vrut sa ma pricep mai bine la partea tehnologica si sa reusesc sa incarc ca lumea un fisier audio, ca sa auziti cum suna muzica in tara mea. In cealalta tara a mea. In cea in care fug de mici, bere, dreptul nostru sa ne placa blondele, adi minune candideaza la primaria nu stiu cui... stiti voi. Daca m-ar fi facut mama altceva decat sunt, as fi vrut sa ma faca biolog marin.

Ia, ascultati, daca merge:
Download balena.mp3
E cantecul unei balene.

Mai am:
Download delfin.mp3
E povestea unui delfin.

Daca nu le-ati putut asculta, sunt AICI toate - sunetul marii. Site-ul unei fundatii care studiaza sunetele delfinilor are alte cateva mostre de muzica din Delfinia.

10 lucruri despre delfini, prietenii mei din cealalta tara:

1. Evolutionistii spun ca delfinii si balenele au fost, la un momentdat, mamifere terestre cu 4 picioare si ca au un stramos comun cu hipopotamul. Din motive necunoscute, delfinii si balenele s-ar fi retras in mari si oceane acum 50 de milioane de ani. O descoperire din 2006 a intarit aceasta teorie - cercetatorii japonezi au descoperit (unii folosesc termenul de au capturat) un delfin care are o pereche in plus de aripioare, despre care se crede ca sunt reminiscentele picioarelor de care se foloseau pe vremea cand cutreierau pamantul.

2. Delfineasca, limba delfinilor, exista sau nu? Este o disputa care dureaza de cateva decenii. Unii cercetatori spun ca delfinii nu leaga fraze si deci nu se poate spune ca vorbesc o limba. Altii incearca sa demonstreze, cu ajutorul decodoarelor, formulelor matematice si tehnologiei de ultima ora ca delfinii comunica intre ei, se autodefinesc, isi dau nume distincte si transmit informatii abstracte. Delfinii fluiera, icnesc, tipa si tiuie, dar daca leaga si propozitii cu ajutorul acestor sunete, este deocamdata un mister.

3. Dialecte - delfinii din Australia "vorbesc" altfel decat cei de langa coastele Statelor Unite. Cercetatorii au descoperit variatii observabile chiar si de catre un necunoscator intre sunetele pe care le emit delfinii din aceeasi specie, dar care traiesc in zone diferite.

4. Creierul unui delfin este, fiind un cetaceu, destul de diferit de cel al mamiferelor terestre. Totusi, se aseamana foarte mult cu cel uman - este organizat tot in 2 emisfere, circumvolutiuinile sunt dispuse relativ similar si ocupa aproape la fel de mult spatiu comparativ cu greutatea corporala ca in cazul unui om.

5. Delfinii nu dorm niciodata cu ambele emisfere. Se pare ca acest lucru se datoreaza modului voluntar in care respira - chiar si atunci cand dorm, delfinii nu respira in mod automat, ci voluntar. Ca rezultat, delfinii nu pot fi anesteziati, pentru ca asta ar insemna sa moara asfixiati.

6. Delfinii isi creeaza propriile "Aquaparcuri" - jocurile delfinilor sunt complexe. de fapt, delfinii se numara printre foarte putinele animale care concep episoade ludice organizate. Delfinii isi petrec mult timp din viata jucandu-se (spre deosebire de majoritatea animalelor, care isi aloca timpul supravieturii), motiv pentru care se simt foarte bine in compania oamenilor si in cadrul show-urilor acvatice (bineinteles, daca li se ofera toate conditiile de confort - bazine vaste, mancare suficienta, apa curata, perioade de relaxare etc.). In salbaticie, delfinii isi creeaza propriile "inele din bule de aer", prin care se straduiesc sa treaca inainte ca ele sa se destrame. Mai exact, grupuri de cativa delfini inoata unul langa altul in viteza sau doar cate unul in zig-zag, in curbe, in opturi sau in spirale, iar golul de aer care se formeaza in spatele si in lateralul corpului lor, din cauza vitezei, lasa in urma diferite forme. Delfinii se joaca incercand sa treaca prin ele, pe rand, inainte ca acestea sa se destrame. Delfinii se distreaza nespus si sarind in valurile create de ambarcatiunile umane.

7. Delfinii sunt altruisti. Se cunosc nu doar numeroase, ci foarte numeroase cazuri in care delfinii au salvat vieti omenesti (invers, mai rar - ba dimpotriva). AICI cazul unui turist atacat de rechini si salvat de trei delfini. Delfinii s-au interpus intre omul ranit si rechini si au inceput sa inoate in cercuri in jurul lui, batand violent din coada si din inotatoare si creand astfel o bariera intre om si atacatori. Cel mai recent caz mediatizat de altruism delfinesc dateaza chiar din martie 2008. In Noua Zeelanda, o balena si puiul ei s-au ratacit aproape de coasta. Biologii si localnicii au incercat din rasputeri sa le ghideze in larg, dar ele pareau foarte dezorientate. Dupa mai multe zile de incercari esuate, in care femela si puiul ei au devenit din ce in ce mai epuizati si mai infometati, cercetatorii au luat in calcul varianta eutanasierii. Din senin, a aparut un delfin pe care localnicii il mai vazusera, care a ghidat balenele in larg.

8. Delfinii sunt foarte atasati de oameni. Cu siguranta stiti despre terapiile de vindecare in care copii grav bolnavi sunt lasati sa inoate alaturi de delfini. Terapiile dau rezultate spectaculoase, iar delfinii arata o rabdare incredibila fata de copii, pe care ii lasa sa se agate de ei, ii sprijina si nu se indeparteaza. Alt exemplu recent este al delfinilor din Gulfport, al caror centru de dresaj a fost distrus de uraganul Katrina. La cateva zile dupa uragan, delfinii au fost gasiti in golf, toti laolalta, asteptand sa fie gasiti de oameni.

9. Delfinii comunica fara dresaj. Au fost raportate zeci de cazuri in care delfinii ajuta micile comunitati de pescari - delfinii aduna bancurile de pesti si le imping catre barcile pescarilor. Cand pestii s-au apropiat suficient, delfinii se intorc pe spate, semnalizandu-i pescarului ca isi poate intinde plasa. Nimeni nu i-a dresat sa faca asta. Gestul a fost raportat inca din 1860, dar in comunitatile traditionale de pescari, legendele spun ca delfinii sunt de fapt ajutoare trimise de primii pescari ai omenirii (sau de protectorii ancestrali ai pescarilor).

10. Mai multe organizatii pentru protectia animalelor au recomandat boicotarea produselor din ton, pentru ca pescarii omoara de cele mai multe ori si delfini, alaturi de ton. Delfinii inoata alaturi de bancurile de ton si se prind de foarte multe ori in plasele pescarilor.