Pentru sibieni: ştiţi ieşirea de pe Bastionului, în Şaguna (pentru ne-sibieni, imaginaţi-vă o ieşire dintr-o stradă îngustă, cu sens unic, în drumul naţional). Are un refugiu pentru cei care o iau la stânga, în aşa fel încât să nu fie blocaţi acolo - fluxul pe DN e, desigur, continuu. Acolo am ieşit şi noi, pe la amiază, când e traficul mai greu. Eram a doua maşină în refugiu. În faţa noastră, un Logan albastru. Cum se face între şoferi, te uiţi în stânga, dai din cap, mă lăsaţi vă rog, sigur poftiţi, nicio problemă. Aşa o fi făcut şi loganistul, pentru că a pornit încet, şovăielnic, nu s-a băgat brusc şi forţat în faţa nimănui. Dăm şi noi să intrăm în flux. Dialogul vizual, apoi mulţumescul din avarii, tot tacâmul. Când se aude buuuufff! Nu, nu în bara noastră (de data asta).
Nesimţitul ăsta:
...cu răutatea tipică a şoferului pentru care condusul e o ring de box şi nu-i funny dacă ţi-a trecut ziua fără să cotonogeşti pe cineva, a aşteptat să intre Loganul, apoi a pornit şi a intrat ţintit unde era bara lui mai groasă, în farul omului. Aşa, ca să-i arate cine-i boss-ul pe deneu. Şi în faţa boşilor nu se bagă nimeni! Că ei e mai mari şi mai de la Tulcea, rea-ţi ai dreacu de ardeleni împuţiţi!
După refugiu, semafor. Prindem roşu. Sau roşii. Vreo două-trei. Timp suficient ca idiotul din dreapta şoferului să deschidă uşa maşinii în lehamite, să se uite la amărâtul din faţă cum îşi examionează maşina (nu păţise nimic, cred) şi să arunce în scârbă o pungă cu resturi, dacă tot se făcuse curent:
Atât de mult mi-aş fi dorit să am timp să mă duc aşa, ţop-ţop, în două cârje până la dumnealor şi să le spun doar atât: Cu respect vă aduc vestea că sunteţi doi boi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu