luni, 31 martie 2008

Gesturile mici şi bucuriile mari


Eu recunosc că m-am temut pentru reusita actiunii Ora Pamantului la Sala Transilvania. 5 minute in bezna dupa meciul dintre CSU Sibiu si Elba Timisoara (ce ironie, sa stingi becurile in fata unora care le fabrica), ca semnal impotriva incalzirii globale. Nu stiam daca a inteles lumea despre ce e vorba, daca nu se vor trezi unii sa ia peste picior initiativa, sa o arunce in derizoriu, daca nu se vor grabi oamenii spre iesire, daca, daca, daca. Dupa meci, lumea apalauda, iar luminile nu se stingeau. Asteptam sa vad oamenii pierzandu-si rabdarea si luand-o din loc.
Cand s-au stins luminile, imi faceam griji pentru telefoanele personale ale celor peste 1.500 de spectatori. Dar ei, ingeniosii, au inceput sa le fluture in aer, iar Sala Transilvania a devenit un fel de pom de Craicun. Ca-n basme :)
5 minute de feerie, in care 1.500 de oameni au inteles si au consimtit sa fie partasii unui semnal impotriva foamei noastre de a devora cat mai curand planeta. 5 minute in care au strigat CSU Sibiu, pentru o echipa si un oras care ne unesc.
Seara am auzit la stiri ca, pe parcursul orei de intuneric, sambata seara intre 20 si 21, s-au stins 1,5 milioane (!!!) de becuri in Romania, iar consumul redus fost comparabil cu cel al unui oras de dimensiunile Timisoarei (ca sa vezi, domnule, tot Timisoara :) ). Sunt mandra sa va anunt ca 4-5 dintre aceste becuri au fost stinse in casa mamei mele, iar alte 4-5, in casa Iuliei (sora-mea) si a prietenului ei, Ciprian :)
A fost foarte frumos. Daca n-ati fost acolo, v-ati fi dorit sa fiti.

PS: Inca nu l-am gasit pe Lucky :(

Niciun comentariu: